Mintea fara margini

Cuvantarile lui Krishnamurti nu sunt altceva decat expunerea unei experiente reale, facuta de el insusi; reprezinta dezvaluirea unei stari de constiinta, nicidecum speculatii filozofice. Krishnamurti vorbeste despre o realizare ce constituie culmea vietii omenesti. Este vorba de eliberarea de iluzii si cunoasterea Realitatii; eliberarea de limitarile impuse de lumea fenomenala si dobandirea unei viziuni neingradite. Este o stare pe care critica intelectului o recunoaste ca realitate, si in care sunt realizate de asemenea si cele mai nobile aspiratii. Este, de fapt, ceva la care visam noi toti, dar nu indraznim sa marturisim.

Cercetarile lui Krishnamurti se mentin in domeniul realitatii practice, caci si problemele cu care se infrunta individul tin de domeniul vietii practice si reale, de domeniul vietii zilnice. Se intelege de la sine ca trebuie sa fie recunoscute ca realitati nu numai fenomenele materiale, ci si atitudinile si actiunile omenesti, precum si cauzele psihologice care le‑au generat. Fenomenele psihice sunt deci realitati. Cercetarea acestor realitati psihologice necesita o minte supla, care sa stie cum sa detecteze si sa interpreteze fenomenele sufletesti si cum sa se observe si sa se interpreteze pe sine insasi. Cercetarea nu trebuie sa intre in speculatie si nici in deductii, ci trebuie sa fie un act de intelegere a fenomenului. Asa stand lucrurile, gandirea lui Krishnamurti ramane concreta si realista, desi opereaza in domeniul mental si emotional; ea este departe de orice misticism si de orice sectarism religios.

Desi Krishnamurti se ocupa de problemele vietii, expunerile lui nu se grupeaza pe categorii de probleme. Viata nu este divizata pe probleme, divizarea aceasta este o iluzie a mintii, care nu vede integral, ci doar segmente limitate. Krishnamurti vede viata fara ingradiri si asa o si expune, cu restrictia pe care i‑o impun doar mijloacele de exprimare. El trebuie sa faca uz de cuvinte, iar acestea sunt marginite, fiindca au fost create de oameni cu viziune marginita, asa ca ele nu pot reda viziunea sa in toata nemarginirea ei.