Calea ZEN: Calea paradoxului

Calea ZEN: Calea paradoxului

„Viitorul umanitatii nu poate decât sa se apropie de viziunea zen, caci întâlnirea dintre Orient si Occident nu se poate produce decât printr-un fenomen de talia zenului, deopotriva pamântesc si celest. Culmea ironiei face ca zenul sa nu fie interesat nici de trecut, nici de viitor. El nu este interesat decât de prezent. Poate tocmai acest lucru face ca miracolul sa devina posibil, caci puterea de legatura între trecut si viitor este chiar prezentul.” Osho

În cartea Calea Zen, Osho sugereaza ca zenul ar fi puntea de legatura între Orient si Occident, între stiinta si religie. „Fara stiinta - spune Osho - Orientul a pierdut foarte mult. Fara meditatie, Occidentul a pierdut la fel de mult. Eu încerc sa unesc Orientul si Occidentul, caci numai împreuna vor putea da ele nastere unui tot unitar.” Osho îl încurajeaza pe cititor sa renunte la „cunoasterea” sa acumulata de o viata, sa renunte la tensiunile fizice, emotionale si mentale, sa se relaxeze ascultând discursul sau extraordinar si sa devina astfel receptiv la momentul prezent si la potentialul dinlauntrul sau.
La un deceniu dupa moartea sa, Osho este recunoscut la scara universala ca unul dintre cei mai importanti ghizi spirituali ai secolului XX. Osho este pe cât de îndraznet, pe atât de imprevizibil, „un mistic nonconformist, incorect din punct de vedere spiritual”, ca sa îl citam chiar pe el. Scopul prolificelor sale învataturi este acela de a crea un „om nou”, eliberat de ideologiile, doctrinele si dogmele depasite. Întreaga sa opera reflecta capacitatea sa unica de a intrega spiritualitatea orientala cu gândirea stiintifica occidentala.